Bărbații vârstnici cu cancer de prostată care primesc ajutor federal pentru locuințe la momentul diagnosticării au șanse mai mari de supraviețuire pe termen lung, arată un nou studiu condus de UCLA. Cercetarea sugerează că extinderea asistenței pentru locuințe ar putea îmbunătăți șansele de supraviețuire pentru pacienții cu cancer de prostată care se confruntă cu dificultăți financiare. Studiul a fost publicat în jurnalul „Journal of the National Cancer Institute”.
Legătura dintre accesul la locuințe și supraviețuirea la cancer
Cancerul de prostată este a doua cauză de deces legată de cancer în Statele Unite, cu peste 36.000 de decese anual. Conform cercetărilor efectuate de Dr. Katherine Chen, profesor asistent de medicină la Universitatea David Geffen School of Medicine din UCLA, supraviețuirea variază în funcție de statutul socioeconomic, rasă și etnie. Dr. Chen subliniază că barierele socio-economice limitează adesea accesul la îngrijirea adecvată a cancerului de prostată.
Insiguranța locativă, definită ca acces insuficient la locuințe sigure, stabile și accesibile, este tot mai mult recunoscută ca o barieră în calea asistenței optime pentru cancer. Studiile anterioare realizate de Dr. Chen și colaboratorii săi au evidențiat o asociere între primirea de ajutor pentru locuințe și diagnosticarea cancerului în stadii incipiente pentru cancere comune precum cancerul de sân, colorectal și pulmonar cu celule non-mici.
Metodologia și rezultatele studiului
Cercetătorii au analizat datele privind asistența federală pentru locuințe, datele registrului de cancer Surveillance, Epidemiology, and End Results (SEER) și datele Medicare pentru a evalua tratamentul și supraviețuirea pe doi ani a bărbaților cu vârste cuprinse între 66 și 95 de ani diagnosticați cu cancer de prostată între 2007 și 2019. Studiul a inclus 1.800 de bărbați care primeau ajutor pentru locuințe și 5.500 care nu primeau acest ajutor. În modelele de supraviețuire, au fost incluse 4.450 de bărbați cu asistență și 13.300 fără asistență.
Rezultatele au arătat că bărbații care beneficiau de asistență pentru locuințe aveau un risc cu 12% mai mic de deces la un anumit moment de la diagnostic, comparativ cu cei fără asistență. Cu toate că cercetătorii se așteptau să găsească o legătură între ajutorul locativ și o mai bună participare la tratament, acest lucru nu s-a confirmat. Dr. Chen a notat că boala este particulară pentru că majoritatea bărbaților sunt diagnosticați într-un stadiu incipient, unde supravegherea activă reprezintă o strategie de îngrijire adecvată.
Următorii pași și implicații
Asistența pentru locuințe ar putea contribui la îmbunătățirea accesului la asistența medicală, la adoptarea unor comportamente sănătoase și la reducerea stresului, ceea ce la rândul său ar putea sprijini starea de sănătate și longevitatea. Cu toate acestea, din cauza finanțării limitate, majoritatea persoanelor eligibile nu primesc acest ajutor. Dr. Chen subliniază că politicile care extind asistența locativă ar putea promova o supraviețuire îmbunătățită pentru persoanele vârstnice cu venituri mici și cu cancer de prostată, reducând astfel disparitățile socio-economice și posibil cele rasiale/etnice.
Studiul are anumite limitări, inclusiv posibilitatea ca datele să nu fi inclus toți beneficiarii asistenței pentru locuințe, precum și faptul că analiza nu a putut distinge preferințele pacienților pentru tratament curativ față de supraveghere activă. Un pas important următor este de a explora modul în care asistența pentru locuințe îmbunătățește supraviețuirea, prin îmbunătățirea comorbidităților non-canceroase și a altor factori legați de supraviețuire, a adăugat Dr. Chen. Studiul a fost finanțat de Institutul Național de Cancer al Institutelor Naționale de Sănătate.
Sursa: Uclahealth.org
