Teama că inteligența artificială (AI) le poate lua locurile de muncă a reapărut frecvent în conștiința colectivă, însă de fiecare dată face loc realistului forecasting: câteva taskuri automatisate, reorganizări mai mari sau mai mici, promisiuni de automatizare accelerate, dar cu rezultate mixte. Recent, un studiu al companiei de consultanță Forrester aduce în discuție un scenariu diferit, mai realist, pentru viitorul european și american. Potrivit acestei analize, în următorii șapte ani, aproximativ 6,1% dintre locurile de muncă din Statele Unite ar putea dispărea din cauza AI și al tehnologiilor conexe, ceea ce înseamnă circa 10,4 milioane de roluri ocupate azi de oameni. În loc de o „distrugere” rapidă a pieței muncii, însă, se conturează o schimbare lentă, dar structurată.
### Impactul real: o reașezare a pieței, nu o prăbușire bruscă
Cât de drastic va fi acest impact? În comparație cu recesiunea profundă produsă de Marea Recesiune, în 2008, când Statele Unite au pierdut aproape 8,7 milioane de joburi, numărul viitor al rolurilor pierdute din automatizare pare palpabil, dar, departe de a însemna o criză economică instantanee. Diferența majoră o face natura schimbării: dacă recesiunea a fost temporară, cu joburi care s-au întors după redresare, automatizarea produce o modificare permanentă. Un proces încheiat odată pentru totdeauna, odată ce un task e înlocuit cu software, nu mai există un motiv economic pentru a recrea același job în varianta umană.
Nimic totuși nu indică că vom fi martorii unui val de concedieri masive peste noapte. Mai realist, analiza sugerează, că unele poziții vor înceta să mai fie create, anumite slujbe de început vor dispărea, iar companiile vor transforma roluri full-time în joburi hibride sau în operatori de sisteme automate, care prelucrează informații sau gestionează procese. Forrester avertizează, totuși, că pentru o înlocuire masivă la scară largă, va fi nevoie de o accelerare dramatică a productivității, fapt de ne-vedit în următorii ani, având în vedere tehnologia actuală.
### Înlocuire versus augmentare: ce trebuie să ne îngrijoreze cu adevărat
Secretul discuției din jurul pierderilor de locuri de muncă nu e atât procentul teoretic, cât influența pe care AI o va avea asupra rolurilor de lucru. Potrivit studiului, dacă 6,1% dintre slujbe vor fi eliminate, un procent de circa 20% al joburilor vor fi „ajutate” în mod semnificativ de tehnologie. Cu alte cuvinte, pentru unul din cinci angajați, munca se va schimba fundamental. Nici concedierea nu va fi neapărat scenariul dominant, ci modul în care angajații își vor desfășura activitatea, livrabilele și viteza de execuție.
Aceasta tendință de „augmentare” a muncii poate, însă, avea și efecte negative, mai ales dacă nu e gestionată corect. Dacă AI preia sarcinile repetitive, angajații vor fi lăsați cu responsabilități critice precum luarea deciziilor, verificarea sau gestionarea excepțiilor. Afirmația că investițiile în training trebuie să fie la fel de consistente ca cele în tehnologie devine astfel o prioritate esențială. Fără o pregătire adecvată, această transformare poate deveni mai degrabă o sursă de stres și presiune, decât o eliberare pentru angajați.
### Exploatarea „agentic AI” și pericolul automatizării excesive
Un aspect revoluționar al ultimei perioade e apariția și adoptarea pe scară largă a „agentic AI”, sisteme capabile nu doar să genereze conținut sau imagini, ci să execute pași în lanț, să orchestreze fluxuri de muncă complexe și să automatizeze procese de la trierea de tichete, până la actualizări de baze de date sau propuneri de răspunsuri. În ultimii doi ani, companiile au început să creeze aplicații mai specializate, mai eficiente, din care învață atât din succese, cât și din eșecuri.
Pentru că aceste soluții folosesc tot mai mult modelul GenAI (generative AI), impactul asupra profilului muncii s-a schimbat radical. Dacă în 2023 doar 29% dintre locurile de muncă pierdute din automatizare se refereau la proiecte de tip GenAI, acum această pondere sare la 50%. În plus, „influența AI” asupra rolurilor, în general, crește de aproape patru ori față de estimările inițiale, punând astfel mai multă presiune pe angajați să își adapteze rapid competențele.
### Pericolul supra-automatisării și riscul unui „bumerang”
Deși tehnologia promite eficientizare, analistii avertizează că tendința de a automate prea mult, prea devreme, poate avea consecințe grave. Dacă o companie investește în promisiunea reducere a 20% din costuri, dar nu dispune de o soluție matură, rezultatul vine în mod inevitabil: calitate scăzută, frustrări și retrageri costisitoare de la amplificarea automată a proceselor.
Fenomenul „bumerang” al concedierilor exagerate și ulterior renunțarea la ele este tot mai des menționat. Multe corporații încep să își întoarcă decizia, re-angajând personal pentru a corecta greșelile făcute sub presiunea automatizării timpurii. În zona financiar-bancară sau tehnologică, acest lucru devine o practică frecventă: știi, de pildă, că acei 20% de tăieri sunt mai mult simbolici, pentru a obține beneficii fiscale, decât realitatea proceselor mverticalualmente.
### Adaptarea viitorului: cum să te pregătești pentru următorii ani
Pentru angajații care vor să rămână relevanți într-un peisaj tuturor schimbărilor, răspunsul nu e doar în a evita automatizarea, ci în a pricepe și a integra aceste tehnologii în mod strategic. Într-un mod realist și pragmatic, șefii trebuie să înțeleagă că AI va fi cea mai puternică unică competență în următorii ani. Alegerea câtorva taskuri, cum ar fi analiza sau redactarea, și coerența în folosirea AI pentru a economisi timp păstrează valoarea umană pentru decizii critice, în negociere și în înțelegerea contextului.
Până la urmă, analiza avansată arată clar un lucru: dacă te adaptezi din timp și îți ajustezi abilitățile, AI poate deveni un avantaj, nu o condamnare. Într-un fel, schimbarea începe acum, iar modul în care vei naviga această tranziție va determina dacă vei fi printre cei care se adaptează sau printre cei întinși de vântul automatizării.
