Conform Descopera: nnInteligența artificială (AI) nu mai este un concept futurist pentru băncile centrale, ci un factor cu impact direct în deciziile privind politica monetară. Instituții majore precum Banca Centrală Europeană (BCE) și Federal Reserve (Fed) din SUA analizează rapid modul în care AI transformă dinamica inflației. Această adaptare marchează o schimbare semnificativă în abordarea instituțiilor financiare. nn
AI, un nou factor de influență
nnÎn trecut, AI era considerată un element cu efecte pe termen lung, similar schimbărilor climatice, fără un impact direct și imediat asupra politicii monetare. Decidenții au revizuit această perspectivă, considerând acum AI o transformare structurală de anvergură similară cu electrificarea sau apariția internetului. Accentul nu mai este dacă AI contează, ci cât de repede își va face simțite efectele și în ce măsură va amplifica sau va reduce inflația, conform unei analize Euronews.nnBanca Centrală Europeană a făcut deja pași concreți în acest sens. Începând cu 2022, instituția utilizează un model de machine learning care evaluează aproximativ 60 de indicatori economici. Acesta include diverse aspecte, de la așteptările privind inflația până la condițiile financiare existente. Modelul este actualizat frecvent, de mai multe ori pe trimestru, și a furnizat rezultate importante. Spre exemplu, în 2025, a anticipat riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. Deutsche Bundesbank utilizează, de asemenea, aplicații AI pentru analiză economică, procesare de documente și interpretarea comunicărilor din zona euro. Joachim Nagel, președintele instituției, a subliniat că tehnologia trebuie să sprijine și nu să înlocuiască mandatul băncilor centrale.nn
Perspectivele Fed asupra AI
nnÎn Statele Unite, Fed abordează AI la un nivel mai conceptual, dar dezbaterea devine tot mai intensă. Christopher Waller, guvernator, consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât alte tehnologii revoluționare. O creștere susținută a productivității ar permite majorarea veniturilor fără a genera presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, vicepreședintele Philip Jefferson avertizează asupra unui efect dual al AI. Deși poate reduce costurile de producție, poate totodată crește cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.nnUna dintre principalele incertitudini este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt și lung. Investițiile masive în centre de date și infrastructură ar putea genera presiuni inflaționiste inițiale. În schimb, pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea duce la reducerea costurilor și la temperarea creșterii prețurilor.nnFigura centrală a dezbaterii este Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed. Acesta compară momentul actual cu anii ’90, când politicile monetare relaxate au fost susținute de un val de productivitate. Totuși, el avertizează că AI este o forță încă insuficient înțeleasă. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”, a spus acesta, sugerând că modelele economice existente ar putea deveni depășite.nnÎn fața acestor incertitudini, băncile centrale sunt nevoite să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică.
Sursa: Descopera
