Ministerul Afacerilor Interne aduce în atenție o nouă și alarmantă metodă de fraudare digitală, care se bazează pe tehnologia avansată a inteligenței artificiale pentru a manipula emoțional părinții. Această tehnică, extrem de sofisticată, captează atenția și ridică serioase semne de întrebare cu privire la vulnerabilitatea tot mai mare a populației în fața criminalității cibernetice.
De fapt, infractorii folosesc clonarea vocală pentru a reproduce vocea copiilor, creând apeluri telefonice aproape imposibil de deosebit de realitate. Prin obținerea unor mici fragmente audio din videoclipuri, postări pe rețelele sociale sau înregistrări făcute accidental, aceștia pot genera voci artificiale convingătoare, capabile să inducă rapid panică. În aceste scenarii, părinții sunt contactați de o voce ce pare a fi copilul lor, vorbind despre un accident grav, o situație medicală de urgență sau alte probleme false, menite să îi determine să reacționeze impulsiv.
Pentru a spori credibilitatea, infractorii pot adăuga, prin intervenții de scenariu, și personaje impersonale precum „medici”, „polițiști” sau „avocați”. Aceștia cer sume de bani sau solicită date personale, profitând de atașamentul emoțional al părinților, dar și de încrederea pe care o au în vocea celui presupus a fi copilul lor. Tacticile sunt simple, dar extrem de eficiente: inducerea unei crize de panică și eliminarea raționamentului critic, ceea ce face ca reacțiile, de cele mai multe ori, să fie rapide și fără discernământ.
Aceasta este una dintre cele mai periculoase forme de fraudă digitală, deoarece exploitarea emoțiilor părinților și manipularea credibilității poate avea consecințe grave. Infractorii nu doar că sperie, dar și păcălesc, bazându-se pe atașamentul profund și pe încrederea necondiționată pe care părinții o au în copii. Într-o societate tot mai digitalizată, această metodă adaugă un nou nivel de complexitate și pericol în luptele pentru siguranță în online.
Pentru a face față acestei amenințări, autoritățile recomandă măsuri ferme de protecție. În primul rând, părinții sunt îndrumați să fie extrem de prudenți în fața apelurilor suspecte. Nici măcar situațiile aparent urgente nu justifică trimiterea de bani sau furnizarea de informații personale, mai ales atunci când presiunea emoțională este artificial creată. În schimb, trebuie să verifice situația direct, apelând copilul pe numărul real sau contactând alte membri ai familiei. Utilizarea unor întrebări de verificare, constatată ca fiind o metodă simplă, dar eficace, poate face diferența – doar membrii apropiați pot răspunde corect, protejând astfel împotriva capcanelor create de inteligența artificială.
În plus, utilizarea rețelelor sociale și expunerea excesivă a minorilor trebuie limitată. Publicarea masivă de videoclipuri și materiale audio crește riscul ca aceste date să fie exploatate pentru clonare vocală. Prin ajustarea setărilor de confidențialitate și restricționarea accesului public, părinții pot reduce expunerea și vulnerabilitatea copiilor. De asemenea, există soluții practice precum stabilirea unor întrebări de verificare ori a unui cod de familie, valabil doar pentru membrii apropiați, care să fie răspunsul esențial în cazuri de urgență.
Despre această nouă realitate, oficialii avertizează că inteligența artificială nu mai reprezintă doar un instrument de utilitate, ci și un potențial instrument de criminalitate. Clonarea vocală, deepfake-urile și manipularea mentală devin amenințări tot mai sofisticate și greu de contracarat cu metodele de protecție clasice. Într-un peisaj digital în continuă evoluție, vigilenta și educația devin primii aliați în prevenirea acestor forme noi de fraudă, iar soluțiile trebuie adaptate pentru a face față tehnologiei de ultimă generație, care nu ține cont de limite sau de moralitate.
`
