Intervențiile statului în gestionarea prețurilor și întârzierile în plățile de suport afectează investițiile în economia românească
Discuțiile recente cu privire la intervențiile statului în mecanismele pieței, precum plafonările de prețuri în diverse sectoare, au creat incertitudine și au determinat companiile să fie mai reticente în planificarea viitoarelor investiții. În același timp, întârzierile în plățile către sectorul privat, chiar și atunci când există resurse financiare sau fonduri europene alocate, agravantă situația și punând în pericol relansarea economică a țării.
< apare nevoie de clarificare în privința politicilor de intervenție în piață >
De la începutul anului, economia românească s-a confruntat cu multiple dificultăți generate de măsuri menite să controleze inflația și prețurile din anumite domenii. Astfel de măsuri, precum plafonările de preț, nu doar că reduc flexibilitatea pieței, ci și riscă să descurajeze investițiile private, esențiale pentru creșterea economică. Potrivit fondului de opinii al AHK România, aceste intervenții aduc incertitudine și limitează potențialul sectorului privat de a contribui la dezvoltarea durabilă.
Unii experți susțin însă că astfel de măsuri sunt necesare pentru reducerea impactului creșterilor de prețuri asupra consumatorilor vulnerabili. În realitate, însă, acestea creează o zonă de ambiguitate pentru investitori și companii, care trebuie să decidă dacă să continuie extinderea operațiunilor sau să amâne noi proiecte. „Se creează un climat de nesiguranță, iar companiile devin mai reticente în investiții”, afirmă o
< întârzierea plăților și obstacolele administrative slăbesc economia >
Pe lângă impactul direct al plafonărilor, problemele structurate la nivel administrativ persistă și complică și mai mult situația sectorului privat. În anumite domenii, precum energia sau agricultura, plățile restante sunt semnificative, iar procesarea cererilor de finanțare se face într-un ritm lent, ceea ce afectează dezvoltarea și sustenabilitatea investițiilor. De exemplu, sectorul energetic trebuie să ramburseze, de mai mult timp, arierate importante generate de plafonările anterioare, situație ce limitează capacitatea companiilor de a-și menține și dezvolta proiectele.
„Capacitățile administrative pentru procesarea rapidă a cererilor de finanțare rămân în multe cazuri limitate”, explică un reprezentant al mediului de afaceri. În domenii precum construcțiile, sănătatea sau agricultura, întârzierile în plăți afectează direct activitatea, reducând fluxul de capital și cu efecte negative asupra perspectivelor de creștere pe termen mediu și lung.
< mediul de afaceri solicită prudență în stabilirea măsurilor >
Din punctul de vedere al mediului de afaceri românesc, este esențial ca statul să sprijine lichiditatea economică, mai ales în perioade de incertitudine accentuată. Se constată deja o scădere a investițiilor, ceea ce încetinește ritmul de creștere și complică eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare. Potrivit datelor disponibile, creșterea economică devine astfel dificil de susținut dacă fondurile private nu sunt menținute și stimulate.
„Menținerea lichidității în sectorul privat este fundamentală pentru stimularea investițiilor viitoare și pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile”, declară oficialii din mediul de afaceri. În același timp, solicită factorilor de decizie publică ca intervențiile în piață să fie aplicate cu maximă prudență și după o consultare prealabilă cu reprezentanții mediului privat, pentru a evita agravarea situației economice.
De la începutul lunii aprilie 2023, autoritățile anunță că vor analiza de urgență modul în care pot fi ajustate politicile de intervenție și gestionare a plăților restante, pentru a stimula un climat economic stabil. Rămâne de urmărit dacă aceste măsuri vor avea efectul dorit sau dacă vor fi suficiente pentru a combate incertitudinea și stagnarea în investiții.
