Calitatea aerului în București și Ilfov rămâne o problemă acută în 2025, cu niveluri ale particulelor PM 2.5 și PM 10 peste limitele admise. Anual, locuitorii din aceste zone resimt constant efectele poluării, în condițiile în care sursele principale sunt traficul rutier intens, activitățile industriale și șantierele de construcții, adesea lipsite de un control riguros.
Poluarea din șantiere și stații de betoane depășește limitele legale
Raportul Gărzii Naționale de Mediu pentru anul 2025 evidențiazăiază o realitate alarmantă: zonele periferice ale Ilfovului și localitățile din apropierea Bucureștiului sunt cele mai afectate de depășiri frecvente ale standardelor de calitate a aerului, cauzate în mare parte de praful generat de șantiere și stațiile de betoane. Aceste puncte critique contribuie semnificativ la nivelurile ridicate de particule în suspensie, iar autoritățile par să se confrunte cu dificultăți în a ține sub control această sursă majoră de poluare.
De asemenea, absenta unui sistem eficient de monitorizare și sancțiuni face ca situația să se degradeze în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează menținerea particulelor la sol. Chiar dacă inspectorii de mediu au realizat numeroase controale, aceste zone rămân în continuare vulnerabile, în ciuda amenzilor aplicate, care însumează peste 2,3 milioane de lei. În fapt, aceste sancțiuni, echivalentul a doar câtorva apartamente într-un complex rezidențial recent, nu par să descurajeze practici ilegale, mai ales în contextul în care, după control, unele firme continuă să funcționeze fără măsuri adecvate de protecție.
Impactul activităților industriale și al traficului
Un alt factor agravant îl constituie traficul rutier, ale cărui emisii și praful ridicat de pe drumurile de pământ și neasfaltate completează peisajul nociv. Poluarea nu este doar o problemă de confort, ci și un real pericol pentru sănătate, fiind asociată cu creșteri ale cazurilor de boli respiratorii, în condițiile în care numărul de infectii respiratorii înrăutățite pare să crească,în timp ce alte afecțiuni, precum gripă, înregistrează o scădere.
Problema devine și mai acută odată cu neglijențele în domeniul protecției mediului: depozitarea necontrolată a materialelor de construcții, drumurile neasfaltate și gestionarea improprie a deșeurilor industriale continuă să contribuie la niveluri periculoase de praf și poluare atmosferică.
Eforturi marginale în combaterea incendiilor ilegale de deșeuri
Un fenomen extrem de nociv, și totuși tot mai răspândit în ultimele luni, îl reprezintă arderile ilegale de deșeuri în zonele din apropierea Bucureștiului, în special în județele Ilfov și Giurgiu. Pentru a combate acest fenomen, autoritățile au utilizat tehnologii moderne, precum drone și camere de supraveghere, finanțate din fonduri europene, însă rezultatele sunt doar parțiale. În urma unor operațiuni recente, peste 200 de tone de deșeuri au fost confiscate, iar pentru acestea au fost aplicate amenzi de peste 700.000 lei, dar fenomenul continuă să curgă sub nasul autorităților, demonstrând amploarea industriei paralele de procesare ilegală a deșeurilor, care contribuie în mod direct la deteriorarea calității aerului și a mediului înconjurător.
Un gazpord ecologic și o lipsă de transparență
Deși rapoartele oficiale oferă cifre solide despre măsurile luate—verificări ale unităților de colectare a deșeurilor, amenzi și confiscări—ele ascund uneori realitatea mai complexă. Situația de la Otopeni, acolo unde autoritățile nu au reușit încă să oprească deversările ilegale de ape uzate, exemplifică această lacună în transparență și răspuns. În timp ce monitorizarea oficială pare să funcționeze în limitele normeilor, incidentul acelor deversări ilegale rămâne un semnal de alarmă asupra vulnerabilității sistemului de protecție a resurselor de apă, mai ales în comunitățile din Ilfov, unde haosul imobiliar hastit și lipsa de control agravează situația.
Întrebarea rămâne dacă măsurile tehnice și sancțiunile aplicate vor fi suficiente pentru a stopa degenerarea mediului în aceste zone sau dacă va fi nevoie de intervenții mai ferme și de o consolidare a sistemului de control și sancțiuni. În orice caz, scena de poluare din București și din zonele limitrofe continuă să fie o problemă cu impact direct asupra sănătății și calității vieții, iar viitorul depinde de angajamentul ferm al autorităților și de implicarea comunităților locale.
