Bucureștiul sărbătorește un record istoric de trafic aerian în 2025, semnalând o etapă de evoluție semnificativă pentru infrastructura aeroportuară a Capitalei. Peste 17,7 milioane de pasageri au ales să tranziteze aeroporturile „Henri Coandă” și „Aurel Vlaicu”, o creștere de peste 10% față de anul anterior și un semnal clar al revenirii și consolidării poziției Bucureștiului pe harta rutelor europene și internaționale.
### O creștere care depășește limitele capacității
Traficul record de anul trecut s-a realizat într-un context în care capacitatea Aeroportului Internațional „Henri Coandă” a fost depășită de mai mulți ani, atingând în 2024 aproape 15,9 milioane de pasageri. Acest volum a fost cu peste 32% mai mare decât limita de proiectare de 12 milioane, fapt ce a ridicat semne de întrebare privind sustenabilitatea în timp și a subliniat urgentitatea unor măsuri de modernizare. În ciuda acestor provocări, aeroportul Otopeni a funcționat fără mari incidente, cu aproape câte 8 milioane de pasageri îmbarcați și debarcați, fiind, în mod clar, unul dintre cele mai aglomerate și solicitate din regiune.
În același timp, numărul în continuă creștere al zborurilor și al mișcărilor de aeronave a atins în 2024 un total de 142.728, o majorare de aproape 6% față de anul anterior, ceea ce indică o revenire consistentă după perioadele decelate de pandemie. Cu toate acestea, presiunea asupra infrastructurii a fost resimțită, iar autoritățile au răspuns cu o serie de investiții menite să refacă și să extindă facilitățile aeroportuare.
### Investiții strategice pentru viitorul aeroporturilor
În 2025, s-au concretizat mai multe proiecte menite să sprijine această creștere sustenabilă. Unul dintre cele mai importante a fost lansarea licitației pentru modernizarea Pistei nr. 1 de pe Aeroportul Otopeni, o inițiativă esențială pentru asigurarea unui flux sigur și eficient al traficului aerian. Totodată, planurile pentru construirea unui nou terminal, capabil să deservască până la 30 de milioane de pasageri anual, continuă să fie în lucru, pentru a face față creșterii preconizate în următorii ani.
Modernizarea terminalelor existente, precum zonele de Plecări internaționale, Finger și Sosiri, a fost o altă prioritate în 2025. Aceste proiecte vizează nu doar reamenajarea spațiilor, ci și îmbunătățirea sistemelor de ventilație, climatizare și electrice, pentru a asigura condiții optime pentru pasageri. În plus, investițiile au vizat și platforma aeroportuară, precum și dezvoltarea infrastructurii conexe, cu parcare mai amplă și chiar implementarea unei centrale fotovoltaice pentru sustenabilitate energetică.
Un aspect notabil a fost redeschiderea aeroportului „Aurel Vlaicu” după 13 ani, ca parte a strategiei de a dispersa traficul și de a oferi alternative de zbor mai eficiente și mai flexibile. În 2025, acesta a fost tranzitat de aproape 700.000 de pasageri, o creștere spectaculoasă față de anii precedenți, cu un avans de peste 548%.
### Perspective de dezvoltare și provocări
Directorul general al companiei naționale care gestionează aeroporturile, Bogdan Mîndrescu, a evidențiat că succesul înregistrat în 2025 se datorează unei abordări manageriale strategice, axate pe atragerea de noi operatori aerieni, pe extinderea rutei și creșterea frecvenței zborurilor. El a subliniat: „Rezultatele pe care le-am obținut în anul 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la Bucureşti, creşterea frecvenţelor de operare pe rutele existente și, nu în ultimul rând, către optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare.”
Privind spre viitor, perspectivele rămân optimiste, dar și pline de provocări, mai ales din perspectiva infrastructurii, pentru care se planifică noi investiții și modernizări. Problema depășirii continue a capacității rămâne o prioritate, iar autoritățile anunță că proiectele de dezvoltare a noului terminal, precum și modernizarea celei existente, vor continua pentru a susține ritmul de creștere.
În această lumină, 2025 a reprezentat nu doar un an de record pentru traficul aerian din București, ci și un punct de inflexiune spre o infrastructură mai modernă, mai sigură și mai adaptată nevoilor pasagerilor și ale industriei aeronautice la nivel regional și internațional. Deciziile luate în ultimul an vor avea, cu siguranță, un impact major asupra modului în care aeroporturile din Capitală vor funcționa și în următorii ani, pregătind terenul pentru o dezvoltare durabilă și pentru consolidarea poziției Bucureștiului ca un hub aeronautic important în Europa de Sud-Est.
