Românii devin tot mai dependenti de inteligența artificială, iar modul în care interacționează cu aceste tehnologii începe să se schimbe fundamental. Dacă până recent AI era percepută în principal ca o noutate experimentală, acum ne aflăm într-un moment de maturizare digitală. Numărul utilizatorilor care o integrează în activitățile zilnice a crescut semnificativ în doar un an, semnalând o schimbare profundă de comportament: de la experimentare la utilizare practică și conștientă.
În PDA-ul cotidianului, AI devine un aliat discret, dar indispensabil
În mediul urban, percepția asupra inteligenței artificiale evoluează rapid, în special în rândul tinerilor adulți. O proporție tot mai mare dintre români consideră aceste tehnologii valoroase pentru gestionarea rutinei zilnice, de la căutarea de informații și sprijin profesional până la procesele de învățare. Însă, odată cu creșterea utilizării, pare să fie înregistrată și o atenție mai critică la riscuri. Statisticile indică o scădere a încrederii necondiționate în informațiile generate de AI, ceea ce sugerează că românii își folosesc mai atent și mai responsabil aceste tool-uri, evitând dependența excesivă.
Această evoluție indică o etapă de consolidare a AI ca instrument de decizie în viața de zi cu zi. În ultimul an, s-a remarcat o creștere consistentă în utilizarea AI pentru planificarea personală sau profesională, precum și pentru gestionarea timpului și a sarcinilor. Esența acestei schimbări este clară: trecem de la explorare, la aplicare operativă. AI nu mai e doar un companion pentru căutări, ci devine parte integrantă a proceselor de luare a deciziilor, contribuind la eficientizarea și automatia activităților.
Poll-ul platformelor și tiparile de utilizare domină scena digitală
Pe piața ecosistemului AI, predomină platforma ChatGPT, folosită intens mai ales de tineri profesioniști și persoane cu venituri peste medie. Aceasta rămâne de departe cea mai populară opțiune, fiind utilizată mai ales pentru conversații și generarea de conținut text. Interesant este că interacțiunea vocală, deși disponibilă, nu a devenit încă preferința principală, ceea ce indică percepția AI ca un instrument de lucru și analiză mai degrabă decât ca un asistent conversațional în stilul asistentelor vocale precum Siri sau Alexa.
De altfel, modelele de utilizare exprimă o tendință clară: românii preferă să comunice cu AI prin text, păstrând un anumit grad de control și de atenție în modul în care se implică. Acest fapt reflectă o conștientizare mai matură în privința limitărilor și riscurilor tehnologice, dar și a rolului AI în procesul decizional.
AI, din simplu instrument de informare, în actor de decizie economică
Un aspect esențial al transformării digitale sua relevanța AI în ceea ce privește comportamentul de consum. Forța de muncă și piața de retail sunt cele mai vizate, utilizatorii explicând că foarte frecvent se folosesc de AI pentru a compara prețuri, a citi recenzii și a primi recomandări personalizate.
Mai mult decât atât, această componentă de recomandare a devenit tot mai relevantă, mai ales pentru tineri activi profesional și pentru cei cu venituri medii și peste medie. Acest lucru indică o schimbare de paradigmă: inteligența artificială nu mai e doar o sursă de informație pasivă, ci devine parte activă în procesul de cumpărături și planificare economică.
De la simpla căutare de informații, românii ajung sa o integreze în moduri mai sofisticate și mai relevante pentru deciziile lor financiare, ceea ce anunță o etapă de evoluție matură.
Un comportament digital înțelept și responsabil, în plină formare
Evoluția acestor date arată clar o dualitate: pe de o parte, o creștere rapidă a adoptării, iar pe de altă parte, o prudență crescută. Utilizatorii români devin mai selectivi în informațiile acceptate automat, combinând sugestiile și rezultatele AI cu experiența personală și evaluări critice.
Acest fenomen indică o etapă de maturizare digitală, în care AI începe să fie percepută mai degrabă ca o infrastructură invizibilă, dar esențială, a vieții cotidiene. În timp, aceasta devine o parte integrantă, dar atent filtrată și adaptată nevoilor personale și socio-economice.
Dacă această tendință va continua, România s-ar putea îndrepta către o etapă de utilizare structurată a AI, unde importanța nu va mai fi dată de noutate, ci de eficiență, responsabilitate și integrare în procesul decizional, fie el social, economic sau profesional. Un semnale clare pentru viitor sunt deja vizibile: tehnologia devine parte integrantă a societății, dar cu o conștientizare mai profundă a rolului și limitărilor sale.
