O adolescentă din Canada a fost diagnosticată cu o formă extrem de rară de alergie la apă, denumită urticarie acvagenică, după ce a avut episoade recurente de urticarie care apăreau în urma contactului cu orice tip de apă. Descoperirea a fost făcută într-un context clinic, când tânăra, în vârstă de 16 ani, a fost trimisă pentru investigații suplimentare din cauza reacțiilor cutanate repetate, aparținând unui fenomen foarte rar în literatură medicală.
Cum s-a descoperit alergia la apă la o adolescentă din Canada
Pacienta a început să prezinte urticarie la scurt timp după debutul menstruației, cu aproximativ doi ani în urmă. Primele simptome au apărut după contactul cu apa, indiferent de temperatură sau proveniență, fie că era vorba de duș, baie, înot în piscine sau mare, sau ploaie. În mai puțin de 20 de minute de la contact, pielea i se umflă, se înroșea și apăreau erupții inflamate, cu dimensiuni de până la 3 centimetri. Ulterior, aceste răspunsuri cutanate dispăreau spontan în decurs de 30 până la 60 de minute, fără tratament specific.
Fata a precizat că transpirația sau lacrimile nu îi declanșează simptomele, ceea ce indica un pattern diferit față de alte forme de urticarie. La analize, nu exista un istoric familial de urticarie sau alte reacții alergice frecvente, iar rezultatele testelor de sânge și urină au fost în limite normale.
De alte alergii, precum la praf, iepuri și pisici, adolescenta era conștientă, însă acestea nu se corelau cu episoadele speciale declanșate de apă.
Testul de provocare și stabilirea diagnosticului rar
Pentru a confirma suspiciunea, medicii au aplicat pe abdomen o compresă cu apă la temperatura camerei. În mai puțin de 20 de minute, tânăra a dezvoltat aceleași erupții însoțite de umflături și roșeață, similar cu cele observate în antecedente.
Ulterior, a fost stabilit diagnosticul de urticarie acvagenică, o afecțiune extrem de rară, pentru care există doar aproximativ 100 de cazuri în întreaga lume. Această formă de urticarie apare, de obicei, la începutul pubertății și afectează mai frecvent femeile, însă cauza exactă nu a fost încă elucidată. În cazul adolescentei, nicio altă reacție alergică sau simptom de reacție severă nu a fost prezent, ceea ce face cazul cu atât mai remarcabil.
Mama fetei a încercat anterior să gestioneze simptomele cu medicamente pentru astm, obținând o ușoară ameliorare, dar fără a elimina complet reacțiile cutanate.
Tratamentul și evoluția pacientei
După stabilirea diagnosticului, medicii au recomandat un tratament cu antihistaminice, mai exact cetirizină, administrată zilnic. La controlul efectuat după opt luni, adolescara a raportat că simptomele reappearu doar atunci când omite unele doze. În timp, starea sa s-a îmbunătățit, iar la o evaluare după 14 luni, a declarat că poate desfășura activități zilnice fără restricții, atâta timp cât urmează tratamentul cu medicamente.
Cazul surprinde prin raritatea sa, deoarece urticaria aquagenică a fost raportată doar în câteva sute de cazuri în cercetarea medicală mondială. În literatură, cauza exactă a acestei reacții nu este cunoscută, însă specialiștii bănuiesc unele mecanisme imunitare neobișnuite care intervin în răspunsul la contactul cu apa.
Cazul a fost publicat în revista medicală BMJ Case Reports și reprezintă un exemplu de diagnostic dificil, deoarece urticaria poate fi declanșată de multiple factori, inclusiv presiune, temperaturi extreme sau diverse alergeni. În cazul adolescentei, un istoric medical detaliat și un test de provocare controlat au fost esențiale pentru identificarea corectă a alergiei la apă.
Un astfel de diagnostic rămâne în continuare dificil, dar aduce în evidență necesitatea unor investigații specifice pentru cazuri rare și neobișnuite, care pot schimba complet modul în care pacienții trăiesc cu propriile reacții alergice.
