Robert Peary, militar american și explorator entuziast, rămâne una dintre personalitățile controversate ale istoriei geografice a lumii. La începutul secolului XX, el susținea cu propriile dovezi că a fost primul om care a ajuns la Polul Nord, o realizare pentru care și-a pus în joc întreaga carieră și reputație.
Obsesia de a cuceri Polul Nord
Cariera lui Peary a debutat în mediul militar, fiind ofițer în Marina Americană. În anii ce au urmat, însă, pasiunea pentru expediții arctice l-a transformat în unul dintre cei mai cunoscuți exploratori ai vremurilor. În perioada 1886-1897, a condus cinci expediții în Groenlanda și Canada, pregătindu-se intens pentru misiunea supremă: ajungerea la Polul Nord. În aceste expediții, el a folosit nave special echipate, precum navă Roosevelt, extrem de modernă pentru acea vreme, capabilă să înainteze în ghețurile Nordului.
Pe 16 iulie 1905, acesta a pornit din New York într-o primă încercare de a atinge cel mai nordic punct al Pământului. Misiunea a fost sprijinită de președintele Theodore Roosevelt, iar echipamentul a inclus 19 sănii și 133 de câini. Însă, condițiile dificile ale ghețurilor au împiedicat ajungerea la destinație.
Amenințarea de a fi uitat în istorie
Peary a revenit în 1909, însă, de data aceasta, cu o echipă de 24 de bărbați și un arsenal complet de echipamente, încercând din nou să cucerească Polul Nord. Astfel, pe 6 aprilie, el și echipa sa au ajuns în apropierea acestui punct, iar Peary a susținut că a fost primul om care l-a atins, fiind însoțit de Matthew Henson, asistentul său de culoare, și de patru echimoși.
După întoarcere, Peary s-a confruntat însă cu acuzații și scepticism din partea altor cercetători, mai ales după ce Frederick A. Cook, un alt explorator, a susținut că fusese acolo cu un an înainte, însă nu a prezentat dovezi convingătoare. În plus, anumite critici au vizat metodele de calcul ale poziției și calitatea echipamentului folosit, precum și lipsa unor date precise de măsurare care să dovedească atingerea efectivă a Polului.
Captura mediatică a fost amplificată și de comportamentul lui Peary față de membri echipei sale, inclusiv față de eschimoși, pe care ulterior i-a expus în muzeu pentru spectacole. Se știe că, după expediție, acesta a devenit tatăl unui copil născut dintr-o femeie eschimoasă, ceea ce a ridicat întrebări suplimentare despre viața personală și integritatea sa.
Cât despre verificarea afirmației sale, niciunul dintre cei cinci bărbați prezenți în expediție nu a putut confirma oficial că au ajuns cu adevărat la Polul Nord, iar criticii au sugerat că posibilele greșeli în reputația sa ar putea fi cauzate de condițiile extreme întâlnite în timpul călătoriei.
Rămâne un mister sau o corpul de adevăr?
În pofida disputelor, istoria recunoaște că Wally Herbert a fost primul om care a ajuns pe 6 aprilie 1969 în zona Polului Nord, pe jos, cu câini și echipament de expediție, însă adevăratul prim pas a fost făcut de norvegianul Borge Ousland, liderul unei expediții din 1994, considerată prima traversare completă a Arcticii fără sprijin extern.
Se păstrează însă întrebarea dacă realitatea a fost complet transformată de narativele exploratorilor precum Peary sau dacă anumite aspecte ale realizării sale sunt, cel puțin, sub semnul dubiului. Multe din dovezile și măsurătorile sale au fost contestate de specialiști, iar istoria arată că, în explorarea punctelor extreme, adevărul poate fi mai dificil de clarificat.
Pe data de 6 aprilie 2023, expediția lui Borge Ousland a marcat exact 29 de ani de la cea mai cunoscută traversare pe jos a Polului Nord, în timp ce controversa din jurul lui Peary continuă să stimuleze dezbateri între istorici și cercetători.
