România se pregătește să facă un pas important pe scena internațională, dar succesul acestei mișcări depinde crucial de un aspect adesea neglijat: educația financiară a cetățenilor. Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), programată pentru 2026, promite beneficii semnificative, dar acestea riscă să fie umbrite de lipsa de înțelegere a mecanismelor financiare de bază de către o mare parte a populației.
Cifrele care arată realitatea
Studiile arată un grad alarmant de analfabetism financiar în România. Potrivit unei cercetări din 2022 a Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, doar 8% dintre români pot fi considerați alfabetizați financiar. Eurobarometrul 525/2023 completează tabloul sumbru, indicând că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, în timp ce doar 13% dețin competențe la nivel ridicat. Comparativ, Olanda, Finlanda sau Estonia înregistrează procente mult mai mari.
Ignoranța financiară se manifestă în incapacitatea de a calcula o rată a dobânzii, de a înțelege diferența dintre valoarea nominală și cea reală și de a aprecia importanța diversificării riscului. Nu mai puțin de 31% dintre cetățeni nu au nici măcar un cont bancar. Aceste statistici ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de aderarea la OCDE.
Educația financiară, între lege și realitate
Deși există un cadru legislativ care prevede introducerea educației financiare în școli, implementarea acestuia este deficitară. Disciplina a devenit obligatorie pentru elevii de 14-15 ani începând cu anul școlar 2021/2022, iar Strategia Națională de Educație Financiară a fost elaborată în 2023. Cu toate acestea, realitatea din sălile de clasă este dezamăgitoare.
Doar 18% dintre elevi au declarat că au beneficiat de ore de cultură financiară săptămânal, în timp ce 59,2% au afirmat că nu au avut deloc aceste ore. Această discrepanță subliniază necesitatea unei infrastructuri educaționale funcționale. Simplul fapt de a adopta legi nu este suficient.
PNEFR: un pas spre o schimbare structurală?
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să abordeze această problemă. Proiectul pilot, cu 15 unități școlare din București și aproximativ 20.000 de elevi, include sesiuni interactive susținute de specialiști. Conferința de la USAMV din 7 aprilie 2026, cu participarea reprezentanților Ministerului Educației, Academiei Române, ARB, FNGCIMM, BVB și ICI București, este un semn de coagulare a unui ecosistem.
Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va testa capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung. Aceasta va necesita finanțare predictibilă și evaluare riguroasă.
Aderarea la OCDE nu este doar despre apartenența la o organizație. Este despre adoptarea unui set de comportamente. Economia unei țări este reflectarea culturii financiare colective a societății.
