Modificări în transportul feroviar din jurul Bucureștiului: mai frecvent, dar nu neapărat mai rapid
De la începutul lunii februarie, naveta cu trenurile între București și localitățile limitrofe suferă schimbări semnificative. Operatorul privat Transferoviar Călători a anunțat creșterea frecvenței curselor pe ruta București – Roșiori Nord, dar și ajustări pentru linia Titan Sud – Oltenița, transformări menite să pună capăt problemelor de fiabilitate ce persistă de ani buni în transportul feroviar metropolitan. În același timp, aceste modificări reflectă o realitate tristă: infrastructura precară și restricțiile de viteză continuă să facă ca timpul de parcurs să fie mai lung, nu mai scurt, chiar și după ajustări.
Mai multe trenuri spre Roșiori Nord, fără punct de îmbarcare unic
Începând cu 1 februarie, cetățenii care se deplasează din București spre Roșiori Nord vor avea la dispoziție șase trenuri pe zi, un număr dublu față de situația anterioară. În mod interesant, operatorul a decis să nu creeze un punct unic de îmbarcare, ci să organizeze plecări atât din Gara de Nord, cât și din Gara Basarab, reducând astfel presiunea asupra unui singur terminal de plecare. Astfel, trei trenuri părăsesc Bucureștiul din Gara de Nord, iar alte trei din Gara Basarab, fiecare având curse în intervalul orar de la prima dimineață, la 06:59 din Basarab, până la ultima seară, la 22:04 din aceeași gară. Pentru pasagerii care preferă Gara de Nord, operatorul a dispus plecări după-amiaza și în cursul serii, la ore precum 14:55, 16:03 sau 20:30, cu posibilitatea unei scurte plimbări pietonale între cele două gări, fie pe linia 1, fie prin pasajul subteran, pentru a ajunge la punctul de plecare dorit.
În timp ce frecvența crește, calitatea serviciului stagnează
Este de remarcat că, în ciuda creșterii numărului de trenuri, timpul de călătorie nu a fost redus. Dimpotrivă, în unele cazuri, acesta s-a prelungit, semn clar al problemelor legate de infrastructură. Noul orar pentru ruta Titan Sud – Oltenița, activ din 15 ianuarie, se anunță drept o încercare de a îmbunătăți fiabilitatea serviciului, dar rezultatele par să fi fost obținute cu prețul timpilor de parcurs mai lungi, posibil din cauza întârzierilor generate de condițiile precare ale infrastructurii. Această magistrală, care deservește zone aflate în plină expansiune imobiliară precum Popești-Leordeni sau Frumușani, precum și comunități dependente de navetă din județul Călărași, rămâne una fără electrificare, ceea ce limitează viteza și crește durata deplasărilor.
Paradoxul fiabilității în fața vitezei
Deși operatorii afirmă că noile orare aduc o „mai bună fiabilitate a serviciului”, realitatea de pe teren nu pare să confirmi această promisiune. Invocarea problemelor infrastructurale și a întârzierilor repetate face ca, în cele mai multe cazuri, timpul de deplasare să nu se reducă, ci să crească, în mod particular pe ruta Oltenița. Această stare de fapt reflectă o situație generalizată a transportului feroviar metropolitan, în care cererea de servicii crește constant pe măsură ce populația zonei metropolitane se extinde, însă investițiile reale în infrastructură și modernizare par să fie amânate sine die.
Ultimele ajustări anunțate de către operatorii de trenuri par să fie un pas înainte, dar nu reprezintă soluția pentru o reformă durabilă a transportului public în periurbanul Bucureștiului. În timp ce cererea crește, planurile concrete și investițiile dedicate modernizării rețelei rămân în stand-by, ceea ce face ca naveta să fie tot mai dificilă și mai frustrantă pentru cei care depind zilnic de ea. Rămâne de văzut dacă această tendință de creștere a trenurilor va fi susținută de o îmbunătățire reală a infrastructurii, sau dacă va continua doar ca o inițiativă temporară, fără impact pe termen lung.
