Peste 300 de artiști și profesioniști din industria muzicală, printre care se numără nume de renume precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență ce vizează modificarea Legii dreptului de autor. Aceștia avertizează că modificările propuse ar putea afecta grav modul în care sunt colectate și plătite drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, o problemă ce ar putea resimți efecte negative pe termen lung pentru întreaga industrie.
Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, se concentrează în mare parte asupra impactului pe care schimbările propuse l-ar avea asupra gestiunii colective extinse. Artiștii susțin că proiectul ar elimina acest mecanism esențial, care permite colectarea centralizată a drepturilor de autor, inclusiv pentru cei care nu sunt membri ai organismelor respective. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse”, se menționează în scrisoare, evidențiind temerile că artiștii nu vor mai beneficia integral de drepturile cuvenite.
Gestiunea colectivă extinsă permite, în prezent, ca restaurantele, hotelurile și alte spații publice care difuzează muzică să încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, care se ocupă de colectarea și distribuirea sumelor către artiști. Această metodă este considerată necesară de artiști, având în vedere dificultățile practice de a negocia contracte individuale cu fiecare artist, o sarcină imposibilă având în vedere diversitatea și numărul pieselor folosite zilnic.
Dacă modificările actuale vor fi implementate, specialiștii spun că s-ar crea un sistem “ineficient și ușor de eludat”. În condițiile în care plata drepturilor devine opțională, artiștii ar putea ajunge în situația de a nu mai primi compensații pentru munca lor. „Este inacceptabil ca autorii să fie transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, au subliniat semnatarii scrisorii. Aceștia cer ca reglementările să ofere protecție efectivă drepturilor lor.
Reacția Ministerului Culturii a fost promptă. Ministrul Andras Demeter a afirmat că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a declarat Demeter, argumentând că inițiativa este bazată pe o directivă europeană, care permite gestionarea individuală a drepturilor. Totuși, artiștii contestă că legea actuală permite deja acest tip de gestionare, ceea ce le ridică multe semne de întrebare asupra realelor intenții ale ministerului.
Pe fondul acestor controverse, discuția despre drepturile de autor în România devine din ce în ce mai intensă, cu perspective ce variază între protecția creativității artistice și dorința de flexibilizare a legislației. Artiștii își exprimă clar nemulțumirile, susținând că modificările legii nu ar trebui să conducă la limitarea sau reducerea fondurilor care ajung în buzunarele lor.
Până la o decizie finală, mai mulți artiști continuă să strângă semnături și să facă apel la conștiința publicului, subliniind că industria muzicală din România are nevoie de o reformă care să respecte și să protejeze drepturile creatorilor. „Nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, conchid aceștia, insistând asupra importanței menținerii gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spațiile publice. În acest context tensionat, viitorul dreptului de autor în România rămâne incert, iar artistii se află pe baricade pentru a-și apăra interesele.
