Anul 2025 s-a constituit ca o etapă de tranziție în lumea tehnologiei de consum, o perioadă în care companiile mari și start-up-urile au încercat să își reinventeze obiectele de zi cu zi fără a revoluționa cu adevărat paradigmele deja consolidate. În timp ce inovațiile au venit fie ca o continuare firească a evoluției, fie ca un pariu riscant pentru a capta curiozitatea publicului, ceea ce rămâne clar este că tehnologia intră într-o etapă în care detaliile, deseori costisitoare, pot face diferența.

Subțirimea și AI-ul: două tendințe dominante ale anului

Una dintre cele mai vizibile tendințe a fost obsesia pentru device-uri din ce în ce mai subțiri, în special telefoanele inteligente. Într-un domeniu în care piața de smartphone-uri aproape că și-a atins maturitatea, diferențele s-au restrâns la grosime, iar producătorii au transformat această caracteristică într-o modalitate de a se diferenția. Modele precum Tecno Spark Slim, cu o grosime de circa 5,75 mm, sau idea de Galaxy S25 Edge, cu aproximativ 5,8 mm, au fost prezentate ca exemplare ale unui trend care va deveni standard. Totuși, aceste abordări ridică întrebări serioase despre compromisurile implicate: o baterie mai mică, camere mai modeste sau probleme de încălzire.

Apple și Motorola au intrat în această cursă, cu iPhone 17 și iPhone Air ultra-subțire, respectiv Edge 70, demonstraând că subțirimea devine nu doar o strategie estetică, ci și o tentație comercială. Însă, dacă o astfel de abordare poate impresiona vizual, ea poate afecta funcționalitatea, autonomia și durabilitatea produselor. În timp ce un telefon ultra-subțire poate arăta spectaculos, dacă autonomia devine insuficientă sau dacă dispozitivul are probleme structurale, entuziasmul devine rapid frustrare.

Pe fundalul acestor evoluții, inteligența artificială a cucerit tot mai mult teren. În 2025, AI a fost prezentă în aproape fiecare colțișor al tehnologiei de consum, fie ca un set de sugestii discrete sau ca un element de înlocuire a unor funcții umane. În domeniul electrocasnicelor premium, de exemplu, AI-ul devine o unealtă menită să ofere experiențe personalizate, dar fără a exagera. Astfel, Thermomix TM7 exemplifică o abordare prudentă, unde AI-ul este folosit pentru a face gătitul mai ușor, fără să revoluționeze totul.

Însă, nu toate inițiativele au fost reușite. Povești precum Humane AI Pin, un dispozitiv purtabil promis ca centru al inteligenței artificiale, au avut parte de un eșec zdrobitor. Proiectul, care își propunea să fie un nou centru de control post-smartphone, s-a dovedit a fi un fiasco, chiar dacă a fost achiziționat apoi de HP. La nivel conceptual, însă, această încercare arată cât de dificil este să înlocuiești un obiect atât de fundamental precum telefonul, urmărind crearea unor alternative fără ecran, controlate vocal.

Realitatea imperfectă a roboților și a gadgeturilor inteligente

Un semn clar al faptului că AI începe să devină o componentă de bază, dar și să își arate limitele, sunt roboții casnici. În 2025, piața a fost inundată de astfel de dispozitive, aproape exclusiv din China și Statele Unite, având promisiuni simple: eliminarea sarcinilor de rutină precum gătitul, spălatul sau curățenia. Totuși, în mod surprinzător, aceste gadgeturi sunt încă departe de a fi perfect funcționale, iar demo-urile grandioase adesea sfârșesc în clipuri amuzante și umor involuntar. Sunt, în esență, într-o etapă de „tranziție”, unde tehnologia, deși avansată, nu și-a depășit încă limitele structurilor și abordărilor.

Această stare de „imperfectiune vizibilă” devine un semnal clar: tehnologia ia loc în case, dar problemele nu mai pot fi ascunse în prezentări și promisiuni. În 2024, am fost martorii unor demonstrații ambițioase, dar în 2025, aceste promisiuni încep să fie testate pe teren, cu rezultate care îi fac pe consumatori mai sceptici și mai conștienți de limitările reale ale roboților casnici.

PC-ul între modernizare și provocări economice

Revoluția în domeniul PC-urilor a fost, de asemenea, unul de compromisuri. În 2025, computerul personal pare prins între nevoia de a evolua rapid, mai ales prin portabilitate și gaming, și criza prețurilor și componentelor. Laptopurile de gaming se fac tot mai elegante și mai ușor de purtat, în timp ce consola-PC portabilă, precum ROG Xbox Ally X, încearcă să unească lumea jocurilor și a streamingului, menită să permită trecerea fluidă de la un ecran la altul.

Pe această fundal, tehnologia cloud gaming și zvonurile despre o „consolă PC” pentru living sugerează că granițele între platforme devin tot mai estompate. Însă, cea mai mare provocare rămâne criza prețurilor la RAM și stocare, alimentată de cererea uriașă pentru infrastructură AI. Prețurile sunt în creștere, iar costurile devin o barieră reală, afectând chiar și planurile de inovație și extindere.

Tranziția socială și a sistemelor de operare

În sfârșit, modul în care abordează problema sistemelor de operare ilustrează cât de dificilă a devenit revoluția tehnologică. Deși sfârșitul suportului pentru Windows 10 pare tehnic, în 2025, această problemă devine o chestiune socială și de ecologie, deoarece milioane de PC-uri pot rămâne vulnerabile, fără actualizări. În fața acestei realități, Microsoft a oferit un ultim sprijin printr-un suport suplimentar de un an, dar dilema despre ce se întâmplă cu hardware-ul necompatibil și costurile sociale ale unui upgrade forțat nu se poate rezolva simplu.

În același timp, trenul către o „era post-smartphone” vine tot mai clar, odată cu apariția ochelarilor inteligenți și a dispozitivelor XR. Colaborări precum Galaxy XR sau proiecte ale Google și Meta sugerează că următorii ani ar putea marca momentul în care purtabilele devin parte integrantă a rutinei. În aceste evoluții, cea mai discretă, dar și mai semnificativă schimbare, rămâne acceptarea faptului că tehnologia nu mai este o revoluție dramatică, ci un proces gradual, de rafinare și adaptare la noile realități sociale și economice.