Anul 2025 marchează, surprinzător, o regândire profundă a modului în care românii consumă media, după ani de tumult politic, supraexpunere informațională și o activitate online explozivă. În loc de creștere necontenită a acoperirii digitale, se observă o tendință clară de revenire către media tradiționale și o abordare mai selectivă, mai conștientă a surselor de informare.
Reconfigurarea relației cu televiziunea și presa tradițională
De-a lungul ultimilor ani, televizorul, radioul și presa tipărită au fost percepute uneori ca surse depășite sau secundare în peisajul din ce în ce mai digitalizat. Însă, ultimele date indică o redobândire a încrederii în aceste canale clasice, chiar dacă acestea nu mai sunt singurele surse din viața de zi cu zi a publicului român. Încrederea în știrile TV a crescut, deși tot mai mulți urmăresc aceste surse complementar față de alte platforme. Se pare că publicul tinde să adopte o relație mai matură cu media: credibilitatea devine importantă, însă comoditatea oferită de digital continuă să fie un factor de decizie. Totodată, comportamentul de tip ”second screen” — însoțirea televizorului cu activitate online pe telefon — a scăzut semnificativ, ceea ce indică o tendință de concentrare și de implicare mai profundă în conținutul vizionat. În același timp, televiziunea își păstrează poziția de primul canal de informare și divertisment, fiind preferată mai ales de segmentele populației peste 35 de ani, în timp ce tinerii între 18 și 44 de ani rămân mai aproape de platformele video-on-demand și podcasturi.
Cum se schimbă lumea digitală: de la social media la experiențe virtuale
Pe fondul acestei recalibrări, platformele digitale își păstrează o poziție importantă, dar nu mai dețin același entuziasm ca înainte. Utilizarea rețelelor sociale precum TikTok și Instagram scade, iar Facebook păstrează o stabilitate relativă. Se observă o reducere a activităților precum navigarea pe platforme sociale, ascultarea de muzică online sau citirea știrilor pe aceste canale. În plus, Google însuși devine mai puțin primordial ca punct de start în căutări, fiind înlocuit de o utilizare mai critică. Interesant este că motivul principal pentru care oamenii urmăresc acum social media este menținerea legăturii cu prietenii, în timp ce toate celelalte motive — informare, divertisment, cumpărături — își pierd din importanță.
În ceea ce privește lumea virtuală, percepută anterior ca un univers paralel și futurist, observăm o maturizare a interesului pentru Metavers. Peste 60% dintre utilizatori sunt familiarizați cu conceptul, iar 63% declară interes pentru experiențele virtuale, dar, în același timp, interesul dispune de o anumită doză de scepticism. Magazinul virtual, shopping-ul online și concertele în spații virtuale rămân principalele motive de atracție, însă, pentru majoritatea, Metaversul nu pare să fie o nevoie urgentă, ci mai degrabă o posibilitate pentru viitor.
Inteligența artificială, de la experiment la utilizare practică
Folosirea AI a devenit din ce în ce mai răspândită, aproape jumătate dintre utilizatori recunoscând că o includ în rutina lor zilnică. Funcțiile cele mai frecvente rămân chat-ul și generarea de imagini, dar și analizarea documentelor sau crearea de conținut video capătă tot mai multă relevanță. Dacă la început era percepută ca o tehnologie experimentală, acum AI a pătruns în mod pragmatic în viața cotidiană. Cu toate acestea, scepticismul nu lipsește: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, în timp ce o treime consideră aceste imagini false, ceea ce denotă o conștientizare crescută a limitei și riscurilor tehnologiei.
Se conturează o nouă paradigmă a consumului media în 2025
În ansamblu, tendințele din acest an indică o restabilizare a echilibrului. Consumatorii români din mediul urban își regăsesc încrederea în media tradițională, devin mult mai selectivi în ceea ce privește digitalul și adoptă o atitudine mai critică față de trendurile tehnologice. Mai mult, după ani de supraexpunere informațională, acum caută mai mult sens, sinceritate și siguranță, alegând cu grijă conținutul pe care îl consumă. În acest fel, 2025 devine anul unui echilibru mai sănătos între digital și media clasică, o etapă de maturizare a consumului de informație, în care tehnologia nu mai este un scop în sine, ci un instrument controlat, integrat cu discernământ în viața oamenilor. Deocamdată, această revenire la rădăcini și această prudență ar putea semnala o nouă etapă în modul în care românii – și nu numai ei – interacționează cu lumea digitală.
