Judecătoria CCR devine mai agitată decât oricând: unul dintre judecători a solicitat concediu pentru 2026, chiar în mijlocul unei crize institutionale
Tensiune majoră la Curtea Constituțională a României (CCR), acolo unde implicarea și deciziile judecătorilor sunt puse sub semnul întrebării, după ce şedinţa de luni a fost anulată în mod controversat, ca urmare a boicotului decis de patru dintre magistrați. În timp ce instanța se confruntă cu o criză de credibilitate și o voce tot mai slabă în determinarea unei decizii în dosare de mare relevanță pentru sistemul judiciar și stat, un gest surprinzător a ieșit la iveală din partea unuia dintre judecători.
Într-un context tensionat, Cristian Deliorga, unul dintre judecătorii implicați în conflictul în interiorul CCR, a depus o cerere pentru efectuarea a opt zile din concediul de odihnă pentru anul 2026, în perioada 5-16 ianuarie, conform unor surse apropiate acestei instituții. Cererea a fost depusă public și face parte dintr-un set de decizii personale, însă, în contextul actual, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și impactul acesteia asupra procesului decisional.
Cei mai mulți specialiști și observatori consideră că această inițiativă a lui Deliorga nu poate fi privită izolat, ci trebuie analizată în cadrul crizei mai ample de încredere și funcționalitate care a cuprins CCR în ultimele luni. Se pare că motivarea oficială pentru solicitarea de concediu anticipat și prelungit este una administrativă, însă întrebări despre aparentele manifestări de dezinteres sau chiar de evitare a responsabilităților în condițiile în care România are nevoie de o Curte funcțională și independentă, persistă.
Contextul tensionat al CCR a fost intensificat de blocajul decizional generat de boicotul celor patru judecători, care nu au mai participat la ședințe, cel mai recent având loc luni. Decizia lor favorable sau nu determină dacă instituția poate funcționa în condiții normale, iar aceasta a fost una dintre cele mai grave crize de legitimitate din ultimii ani. Răspunsul reacțiilor din jur a fost critic și a suscitat deopotrivă dezbateri despre integritatea și statul de drept.
Analistii consideră că această mișcare a judecătorului Deliorga poate fi interpretată în mai multe feluri. Unii o văd ca pe un fapt banal, însă alții nu exclud posibilitatea ca gestul să fie un semnal timid de ieșire din impas, sau chiar o încercare de a transmite mesaje indirecte despre starea de nesatisfacție față de situația curentă din CCR. Oricare ar fi motivația reală, iarăși, situația excepțională a corespuns cu o perioada în care încrederea în sistemul judiciar a fost umbrită drastic.
Specialiștii subliniază că angajarea unei asemenea solicitări cu mulți ani înainte, într-un interval când instanța are multe dosare grele de soluționat și când deciziile trebuie să fie consolidate de previzibilitate, ridică întrebări privind responsabilitatea civică a celor implicați în menținerea statului de drept. În același timp, comentatorii se întreabă dacă nu cumva, în spatele gestului, se ascunde o formă subtilă de protest sau chiar o încercare de a atrage atenția asupra unei crize de leadership în instituția supremă în materie de constituționalitate.
Ce se va întâmpla mai departe, rămâne de văzut. Momentan, criza de imagine a CCR pare să se adâncească, în condițiile în care arătată decizie de a-și lua o pauză mai lungă într-un moment critic riscă să afecteze și mai mult percepția publicului asupra imparțialității și eficienței acestei instituții. În condițiile în care pe scena politică și socială se lasă o semiobscuritate, unii experți speră ca această situație să devină un catalizator pentru măsuri de reformare și consolidare a autorităților judiciare, însă alte voci avertizează că riscurile de escaladare a crizei sunt foarte mari.
