Ludovic Orban cere excluderea PSD de la guvernare în contextul crizei politice generate de refuzul judecătorilor propuși de social-democrați la Curtea Constituțională de a participa la dezbateri importante
Ludovic Orban, fostul prim-ministru al României și lider al Partidului Național Liberal (PNL), a făcut luni un apel ferm pentru excluderea Partidului Social Democrat (PSD) din coaliție, acuzând social-democrații de sabotaj și de încercări de influențare a echilibrului instituțiilor statului. Această declarație vine într-un context deja tensionat, marcat de blocaje legate de numirea judecătorilor la Curtea Constituțională și de persistentele dispute dintre principalele formațiuni politice din țară.
### Criza judiciară și refuzul de a participa la dezbateri – un semnal de alarmă pentru stabilitatea instituțiilor
Situația s-a complicat după ce cei patru judecători propuși de PSD pentru liquidarea celor trei mandate au boicotat, pentru al doilea zi consecutiv, discuțiile pe tema reformei pensiilor speciale ale magistraților, o reformă promisă de public de guvern încă de acum câțiva ani și crucială pentru echilibrele bugetare și pentru reducerea privilegiilor în sistemul judiciar. Acest refuz a fost perceput de mulți experți și opoziție drept un semnal clar al intenției PSD de a folosi poziția judiciară ca pe o armă pentru a bloca reforme și pentru a-și menține influența, chiar și în detrimentul funcționării normale a justiției.
Orban nu a ezitat să critice această atitudine, remarcând că “acest nou episod scandalos îmi arată o dată în plus că PSD sabotează procesul legislativ și instituțional”, adăugând că astfel de comportamente “amenință stabilitatea democratică a țării”. Liderul liberal a reiterat necesitatea ca guvernul și majoritatea parlamentară să adopte măsuri ferme împotriva acțiunilor de sabotaj din partea PSD, inclusiv excluderea formațiunii din coaliție, dacă aceasta continuă să destabilizeze procesul legislativ și să blocheze funcționarea normală a instituțiilor.
### Politizarea C.C.R. și implicarea partizană a PSD în controversele judecătorești
Criza a fost alimentată și de decizia de a nu da curs solicitărilor venite din partea partidelor de opoziție, precum PNL și USR, de a verifica legalitatea numirii celor patru judecători, acuzați de opoziție că ar fi fost numiți în mod preferențial pentru a asigura un control politic asupra Curții Constituționale. PSD acuză, însă, că aceste apeluri sunt motivate de dorința de a împiedica avizarea unor decizii în alte spețe, ceea ce ridică semne de întrebare legate de independentța justiției și de integritatea procesului electoral și legislativ.
În același timp, experți în domeniu și analiști politici avertizează că modul în care se gestionează numirile și alegerea judecătorilor la Curtea Constituțională poate avea consecințe pe termen lung asupra echilibrului de puteri și asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Orban și partenerii săi din opoziție consideră că este esențial ca aceste funcții să nu fie folosite ca instrumente de politizare, iar orice tentativă de a bloca procesul democratic trebuie să fie sancționată ferm.
### Perspectivele viitoare: un guvern fragil și o luptă politică acerbă pentru controlul instituțiilor
Criza actuală pare departe de a fi soluționată, iar fragmentarea din coaliție și disputa despre numirea judecătorilor justifică preocupările privind stabilitatea guvernării. În timp ce PSD continuă să accelereze tacticile de blocare și să apeleze la metode politice controversate, opoziția susține că trebuie luate măsuri drastice pentru a proteja statul de drept și pentru a asigura funcționarea normală a instituțiilor.
Premierul interimar și reprezentanții guvernului au semnalat deja intenția de a demara consultări și de a lua măsuri legislative pentru a exclude PSD din coaliție dacă blocajele persistă. În același timp, social-democrații rămân ferme în poziție și acuză opoziția de intenții de intimidare și de subordonare a justiției, accentuând astfel tensiunile din scena politică românească.
Rămâne de urmărit dacă aceste eforturi vor duce la deblocarea situației sau dacă criza va escalada, afectând nu doar agenda legislativă, ci și încrederea populației în modul în care funcționează și se respectă principiile democratice în România. Într-un climat politic atât de fragil, orice mișcare poate avea repercusiuni de durată, iar toate părțile trebuie să își asume răspunderea pentru stabilitatea și integritatea statului de drept.
