Protecția datelor personale devine, în 2025, o prioritate tot mai evidentă pentru utilizatorii de internet din Uniunea Europeană, pe fondul creșterii alarmante a gradului de conștientizare privind riscurile online. Potrivit celor mai recente statistici, aproape 77% dintre europeni conectați la internet spun că au luat măsuri concrete pentru a-și controla informațiile personale, în creștere semnificativă față de cifrele din anul 2023. O schimbare culturală profundă se conturează: confidențialitatea nu mai este doar o tehnică de securitate, ci devine o componentă esențială a identității digitale, reflectând o maturizare a comportamentului online.
O schimbare de mentalitate în fața noilor riscuri digitale
În ultimii ani, mediul digital a evoluat de la o zonă de informare și socializare la un spațiu în care datele personale sunt transformate în monedă de schimb. La această constatată evoluție a contribuit atât legislația europeană, cât și conștientizarea tot mai crescută a utilizatorilor despre importanța controlului informațiilor personale. În acest context, tot mai mulți europeni aleg să-și gestioneze în mod activ amprenta digitală, să limiteze accesul companiilor la datele sensibile și să fie mai selectivi în ceea ce privește informațiile pe care le împărtășesc online. În plus, interesul pentru securizarea profilurilor sau pentru înțelegerea politicilor de confidențialitate a crescut substanțial, indicând o atitudine critică față de condițiile impuse de platformele digitale.
Zonele de control preferate de utilizatori și diferențele regionale
Cele mai frecvent utilizate măsuri de protecție vizează refuzul de a permite utilizarea datelor personale pentru publicitatea targetată. Peste jumătate dintre utilizatori spun că nu permit platformelor să folosească informațiile lor pentru reclame personalizate, iar această tendință subliniază contestarea modelului economic bazat pe publicitate targetată. De asemenea, restricțiile privind accesul la datele de localizare și controalele stricte asupra conturilor din rețelele sociale devin tot mai răspândite – aproape jumătate dintre utilizatori limitează vizibilitatea profilelor sau fișierelor stocate online, ca semn al unei încrederi diminuate în marile platforme digitale.
Această creștere a pretenției de control asupra datelor nu se limitează doar la setările de confidențialitate, ci se manifestă și printr-o atitudine mai critică față de securitate și transparență. Mulți utilizatori verifică acum înainte de a introduce informații personale dacă site-urile și aplicațiile sunt sigure sau dacă politicile de confidențialitate sunt clare și accesibile, ceea ce anterior era de cele mai multe ori ignorat sau acceptat automat.
Decalajele regionale și impactul asupra culturii digitale
Deși tendința generală este de creștere a protecției datelor, diferențele regionale în Europa sunt semnificative. În țările nordice și vest-europene, precum Finlanda, Țările de Jos sau Cehia, procentul utilizatorilor care spun că și-au gestionat activ datele personale se apropie de 90%. Aceste societăți beneficiază de o cultură digitală consolidată, educație solidă în domeniul securității cibernetice și încredere în instituții.
În contrast, statele din Europa de Est, precum România, completează partea inferioară a clasamentului, cu procente de circa 55-60%. Carențele sunt de natură educațională, percepția ridicată că „nu am nimic de ascuns” și o cultură a confidențialității mai slab dezvoltată. Specialiștii avertizează că această vulnerabilitate nu este doar o chestiune tehnică, ci o problemă socială, influențată de nivelul de alfabetizare digitală și de încrederea în instituțiile care gestionează datele.
Ponderea utilizatorilor care își protejează activ informațiile personale arată însă o evoluție în direcția bună. Suntem într-un moment de maturizare digitală, în care confidențialitatea începe să fie percepută ca un drept fundamental, nu ca o alegere opțională. În pofida diferențelor, tendința indică o conștientizare tot mai profundă a nevoii de a proteja identitatea digitală, într-o lume în care economia datelor și inteligența artificială devin noile paradigme ale vieții online. În acest peisaj, ultimele date sugerează că Europa se află în plin proces de redefinire a relației cu propriile informații, conștientizând riscurile, dar și valoarea pe care o are controlul asupra datelor personale.
