Doar 38 de școli din Capitală au organizat simularea Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VIII-a, în timp ce restul de 183 le-au abandonat, motiv pentru care, în doar câteva licee și colegii, elevii au avut parte de proba de Limba română, luni, 16 martie. Aceasta reprezintă o cifră neașteptată pentru un proces de pregătire esențial, având în vedere scopul acestor simulări: verificarea nivelului de pregătire și familiarizarea elevilor cu rigorile probei oficiale, programată peste câteva săptămâni.
Declarațiile oficiale ale inspectorului general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Florian Lixandru, confirmă această situație delicată: „Din 221 de școli și licee cu gimnaziu, 38 nu au organizat simularea azi.” Aceasta ridică semne de întrebare asupra motivelor din spatele lipsei de participare în majoritatea unităților de învățământ din Capitală, în condițiile în care, anterior, Ministerul Educației preciza că peste 97% dintre școli și-au anunțat implicarea.
Contextul din acest an este însă unul complicat, delimitat de o atmosferă tensionată între profesori, sindicate și autoritățile din educație. Sindicatele din domeniu au recomandat profesorilor să nu participe la simulări, acuzând măsuri de austeritate impuse de Guvern și deficitul de resurse, ceea ce a dus la boicotarea procesului în multe instituții. Unii reprezentanți din învățământ consideră aceste acțiuni ca o formă de protest, dar impactul asupra elevilor și asupra unui sistem educațional echilibrat rămâne evident.
Deși majoritatea școlilor din țară au răspuns acestui apel la boicot, Ministerul Educației a asigurat că simulările continuă în peste 4.500 de unități, adică aproximativ 97,3%. În acest context, numărul profesorilor evaluatori înscriși pe platforme speciale a fost peste 5.000 pentru Limba română, aproape 4.500 pentru Matematică și circa 300 pentru Limba maternă, ceea ce arată o participare semnificativă în cele mai multe cazuri, chiar dacă nu în toate școlile.
Pentru elevii din unitățile în care simularea nu s-a desfășurat, singura alternativă a rămas susținerea examenului la nivel de școală. Potrivit oficialilor din Ministerul Educației, această variantă este camuflată în legislație ca soluție pentru a nu le afecta elevilor traiectoria educațională. Într-un discurs recent, secretarul de stat Sorin Ion a afirmat: „Pentru aproximativ 80.000 de copii deja au existat simulări. Sunt județe în care nu au fost organizate simulări locale și nu participă nici la această simulare. Pentru acei copii există soluția organizării de simulări la nivel de școală.”
Calendarul oficial anunțase inițial trei zile dedicate simulărilor: 16 martie pentru Limba și literatura română, 17 martie pentru Matematică și 18 martie pentru Limba și literatura maternă, pentru elevii aparținând minorităților naționale. Însă, această abordare s-a dovedit a fi incompletă în condițiile în care nu toate școlile au fost implicate, iar mulți elevi trebuie să se bazeze pe inițiative proprii sau pe alternative organizate la nivel local.
Aceste frecvente modificări și boicotul din partea unor profesori și sindicate ridică semne de întrebare asupra premergătorului examenului național. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze situația și să mențină o organizare cât mai normală, perspectivele pentru viitor rămân incertute. O parte dintre elevi, mai ales cei din zonele marginalizate sau din școli aflate în proces de adaptare la noile realități, pot întâmpina dificultăți în a-și demonstra nivelul real de pregătire în condițiile actuale. Rămâne de văzut dacă, în continuare, autoritățile vor găsi căi eficiente pentru a asigura o pregătire echitabilă și pentru a reduce decalajele din sistemul de învățământ.
