Disparitatea în condițiile de locuit din România devine tot mai evidentă odată cu ultimele date ale recensământului din 2021, publicate recent de Institutul Național de Statistică. O analiză a acestor informații relevă că multe locuințe din țară nu sunt echipate cu elemente considerate de mult timp norme de confort modern în Europa. În timp ce capitala și orașele mari beneficiază de condiții în general apropiate de standardele occidentale, zonele rurale și localitățile mai mici rămân în urmă din punct de vedere al dotărilor.
### Inegalitatea în dotările locuințelor din România
Conform recensământului, aproape o pătrime din locuințele din mediul rural nu dispun de băi interioare, iar o parte semnificativă dintre acestea nu beneficiază de condiții corespunzătoare pentru asigurarea unui confort minim. În orașele mari, situația este mai optimă, însă și aici există diferențe majore între cartierele centrale și cele periferice.
„Disparitățile sunt evidente chiar și în condițiile în care legislația și politicile publice încearcă să promoveze modernizarea și îmbunătățirea locuințelor”, explică specialiștii în domeniu. Analizele indică faptul că aproape 30% dintre locuințele rurale nu beneficiază de rețea de canalizare, iar peste jumătate nu dispun de o gestionare eficientă a apei potabile. Aceste cifre relevă un decalaj major față de standardele europene, unde astfel de facilități ar trebui să fie considerate normale.
### Ruralul – un teritoriu al lipsei de infrastructură
Primele date ale recensământului indică faptul că diferențele în ceea ce privește infrastructura și dotările locuințelor sunt profundra subsupuse. În mediul rural, mulți antreprenori, la fel ca și familiile care locuiesc în astfel de zone, se confruntă cu provocări concrete: lipsa canalizării, centrala termică sau chiar a unui acces simplu la energie electrică.
„Încă se mai întâlnește cazul locuințelor fără electricitate sau cu încălzire pe lemne, o situație aproape inexistentă în alte țări europene”, remarcă reprezentanții organizațiilor de profil. În plus, condițiile sanitare precare și lipsa facilităților moderne afectează atât sănătatea, cât și confortul de zi cu zi al locuitorilor, accentuând inegalitatea socială între zonele urbane și cele rurale.
### Temeri pentru viitor și inițiative de modernizare
Relevanța acestor date devine cu atât mai acută cu cât se apropie viitoarele eforturi naționale și europene de modernizare a infrastructurii și de reducere a disparităților sociale. Politicile de dezvoltare durabilă și investițiile publice sunt considerate a fi soluții pentru diminuarea acestor diferențe majore.
„Pentru ca toți cetățenii să beneficieze de condiții decente de locuit, este nevoie de o strategie coerentă și finanțări eficiente, mai ales în zonele rurale”, afirmă experții în domeniu. În timp ce unele proiecte de modernizare în infrastructură și locuințe sunt în curs de implementare, prognozele indică faptul că mai este mult până când România va ajunge la nivelul standardelor europene în ceea ce privește confortul locuirii.
Pe măsură ce datele devin mai clare, nu doar autoritățile, ci și societatea civilă trebuie să reflecteze asupra acestor inegalități și să sprijine inițiativele care vizează reducerea acestora. Confortul de acasă nu mai poate fi un privilegiu rezervat anumitor zone, ci o normă acceptată pentru toți cetățenii. În rest, scena continuă să dezvăluie o țară cu potențial imens, dar cu provocări majore în ceea ce privește condițiile fundamentale de trai.
