Un amplu dosar judiciar care vizează retrocedarea a 12,2 hectare de teren din Parcul IOR-Titan, una dintre cele mai importante zone verzi din București, a fost reluat recent în instanță, cu un nou termen de judecată programat pentru 27 ianuarie. În timp ce magistrații analizează legalitatea actelor din 2005, terenul a devenit, pentru mulți bucureșteni, un simbol al distrugerii și al pasivității autorităților în fața unor fenomene de amploare: incendii, tăieri sistematice și dispariția rapidă a unei importante porțiuni de vegetație urbană. În prezent, zona se află într-o stare de degradare avansată, aproape complet dezvegetată, departe de preocuparea pentru menținerea unui spațiu verde de calitate.
Lupta juridică pentru terenul monument de patrimoniu imobiliar și natural
Dosarul, deschis de Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan, solicită anularea unei dispoziții de retrocedare pe care o consideră ilegală, argumentând că actele semnate în 2005 nu respectă prevederile legale. În timp ce procesul judicial se desfășoară, terenul a fost transformat într-un câmp arid, lucru care a stârnit nemulțumirea întregii opinii publice și a ecologiștilor. Terenul a fost, timp de aproape trei ani, scena unor acțiuni de tăiere și otrăvire intenționată a vegetației, iar la finalul anului 2025, ultimul copac matur a fost tăiat, lăsând zona complet dezvegetată.
Controverse și implicații legate de moștenitori și autorități
Moștenitoarea oficială a proprietății, Maria Cocoru, a decedat recent, iar mostenitorul legal, Petre Băjenaru, a preluat toate dosarele aflate în curs în instanță. Băjenaru este o figură cunoscută în piața imobiliară din București, fiind implicat și în alte afaceri controversate, precum închirierea sediului Ministerului Fondurilor Europene pe viață, pentru suma de 2,4 milioane de euro anual, prin firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL.
Acțiunile de distrugere a vegetației au continuat în ciuda intervențiilor repetate ale autorităților. Poliția Locală a Sectorului 3 și Garda de Mediu au fost sesizate de mai multe ori, dar amenzile aplicate nu au reușit să oprească fenomenul de tăiere și otrăvire. Această stare de fapt a alimentat și controversele legate de lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi, proiect promovat de primarul general Nicușor Dan încă din 2020, dar încă nefinalizat. În lipsa documentului oficial, proprietarii și reprezentanții lor afirmă, fără a putea fi contrazisiți, că terenul nu mai deține statutul de spațiu verde, susținând că este constituit din curți și construcții.
Un dezastru ecologic și social de proporții
Zona retrocedată care cuprinde parcul IOR-Titan a devenit, în ultimii ani, scena unor acțiuni de distrugere fără precedent. La finalul anului trecut, ultimul copac matur din această arie a fost tăiat, iar terenul a fost transformat într-un teren uscat, cu arbuști și vegetație redusă la minim. Activitățile ilegale, precum otrăvirea și tăierea arborilor, au fost deseori filmate de activiști, chiar dacă aceștia au recunoscut că au fost amenințați de „drujbari” sau de factori necunoscuți.
Situația a atras atenția opiniei publice și a comunității ecologice, însă măsurile luate de autorități sunt considerate insuficiente sau tardive pentru a stopa procesul de degradare. De altfel, lipsa unui proiect clar de protecție și gestionare a spațiilor verzi din București face ca aceste tragedii ecologice să fie tot mai frecvente și mai greu de controlat.
Perspective și provocări în lupta pentru păstrarea spațiilor verzi urbane
Deocamdată, situația rămâne în impas, iar instanțele vor decide asupra legalității retrocedării. În același timp, discuțiile legate de gestionarea terenurilor neprofesional și de corupție în domeniul imobiliar continuă să alimenteze neîncrederea în modul în care se administrează și protejează patrimoniul verde al capitalei.
Administrația pare să fie în continuare prinsă între interesele imobiliare și nevoia urgentă de a salva cât mai mult din spațiul verde rămas, dar timp pierdut în lupta cu timp și cu un sistem încă dificil de controlat. În lipsa unor măsuri clare și a unor acțiuni ferme, zonele verzi din București riscă să dispară complet, rămânând doar în documente sau în amintirile celor care încă mai luptă pentru păstrarea lor.
